Lester Levenson
Isus a fost un om care s-a născut pe acest pământ în urmă cu aproximativ 2.000 de ani, care, prin virtute și justețe, sau prin dreapta folosire, s-a folosit pe bună dreptate de această lume pentru a atinge Conștiința lui Hristos. Făcând asta, El a arătat calea către nemurire pe care fiecare dintre noi trebuie să o urmeze. Trebuie să murim în fața morții, adică să eliminăm din conștiința noastră toate gândurile despre moarte și să păstrăm în locul lor numai eternitatea și nemurirea. Pentru a ne arăta, El a îngăduit să fie răstignit, astfel încât să poată dovedi nemurirea prin învierea Sa. El a fost un deschizător de căi, s-a dedicat și și-a dat viața doar pentru a ne arăta calea.
Conștiința lui Hristos este conștiința care ne salvează de toată această mizerie în care ne aflăm atunci când încercăm să fim lumești. Obținerea Conștiinței lui Hristos ne salvează de toate ororile și necazurile lumii. Conștiința lui Hristos ne oferă eliberarea de orice dificultate și ne conduce spre nemurirea noastră. Dacă ar fi să încercăm să fim Iisus, am trece prin toate încercările și necazurile prin care a trecut El. Cu toate acestea, când devenim Hristos, prin asemănarea cu Hristos și atingerea conștiinței lui Hristos, eliminăm toate nenorocirile și nu avem altceva decât bucurie infinită.
Deci, Hristos este o stare care a fost atinsă de omul Isus. El și-a atins starea de Hristos înainte de a se naște și El s-a întors să ne arate calea prin exemplul real. Și dacă păstrezi înțelesul celor doi în timp ce citești Biblia, cred că va avea mult mai mult sens. Crăciunul este cunoscut mai ales prin spiritul dăruirii, al bunei voințe față de toți oamenii. Încapsulată în acest cuvânt „dăruire”, se află cheia întregii fericiri. În spiritul dăruirii avem și trăim cea mai mare bucurie. Dacă te vei gândi la trecut, vei vedea că atunci când ai dăruit, ai fost fericit.
„Iubire” și „dăruire” sunt două cuvinte care sunt sinonime. Secretul bucuriei se află în spiritul dăruirii. Când avem acest lucru pe deplin, vrem să oferim tot ce avem tuturor celor pe care îi întâlnim și simțim o bucurie infinită. Este atât de important. Această bucurie constă în spiritul dăruirii, nu o găsim din păcate prin dăruirea lucrurilor, deoarece Crăciunul este un moment minunat de a oferi cadouri. Oamenii dau, dau, dau. Dar nu în dăruire – în spiritul dăruirii se află bucuria. Sentimentul spiritului de dăruire este resimțit mai mult în preajma Crăciunului de mai mulți oameni decât în orice altă perioadă a anului. Este un lucru minunat. Ar trebui să sărbătorim Crăciunul în fiecare zi. Când obținem realizarea deplină, facem exact asta. Nu există un moment în care să nu vrem să oferim tuturor ceea ce știm.
Î: Vrei să spui să dai lucruri sau să dai din tine?
Lester: Ei bine, prima dată despre dăruire. Dacă dăm cu așteptări, cu rezerve, cu reproșuri, există puțină bucurie în acest act. Dar atunci când dăruim fără restricții, avem cel mai înalt sentiment și tocmai acest spirit constant de dăruire este secretul bucuriei veșnice.
Cel mai mare lucru pe care îl putem oferi, așa cum spune Biblia, este înțelepciunea, deoarece atunci când oferi cuiva înțelepciune, îi oferi metoda de a obține totul, nu doar un singur lucru. Așadar, cea mai mare dăruire este să dai înțelepciune, să dai înțelegere, să oferi cunoaștere despre acest subiect care ne interesează.
Aș putea să explic astfel. Dacă îi dai unui om o masă când îi este foame, el se bucură pentru moment și este mulțumit. Dar trei ore mai târziu are nevoie de o altă masă și, probabil, de mii de mese după aceea. Deci, ce este o masă pe care i-o dai? Relativ puțin. Cu toate acestea, dacă îi oferi omului înțelegerea modului de a produce mâncare, el nu va flămânzi niciodată! Îi vei oferi cunoștințe despre cum să aibă întotdeauna toată mâncarea pe care o dorește. Îi vei fi dat șaizeci de mii de mese! Deci, aceasta este cel mai mare dar, dăruirea de înțelegere și înțelepciune.
Această practică ar fi o metodă excelentă de evoluție, și, cred că voi ca și grup sunteți pregătiți pentru asta. Oferiți această înțelegere tuturor celor pe care îi întâlniți și care o cer. Este o practică excelentă prin faptul că te scoate din sinele tău mic, și te orientează spre ceilalți. Este un act de iubire. Sugerez ca acest mod de a dărui, să fie asumat aproape ca un mod de viață de aici înainte, pentru a ajuta pe alții să obțină această înțelegere. Vă va ajuta să obțineți rapid măiestria și vă va oferi cea mai mare dintre toate bucuriile. Este bine să dai cadouri. Ele ar trebui să fie date din inimă. Cu toate acestea, cred că suntem cu toții în punctul în care putem oferi mult mai mult decât lucruri. Ar trebui să încercăm să oferim înțelepciune și înțelegere. Ti-am raspuns la intrebare?
Î: Da. Asta doar dacă ni se cere?
Lester: Da. Dacă încercăm să ajutăm oamenii care nu o cer, ne exprimăm doar propriul ego. „Eu știu ceva ce ar trebui să știi și tu”, înțelegi? „Eu” „îți” vorbesc de sus, încercând să te învăț ceva când tu nu ai cerut-o, este doar o expresie a egoului din partea mea, așa că ar trebui să fie oferită numai atunci când ți se cere.
Î: Există un moment în care devii suficient de sensibil încât să le spui oamenilor lucruri pe care au nevoie să le audă, chiar și fără ca aceștia să întrebe?
Lester: Da, există. Pe măsură ce renunți la egoul tău, te conectezi automat mai mult cu ceilalți. Cu cât egoul tău este mai mic, cu atât ești mai acordat la nevoile celorlalți. Ajungi într-o stare în care nici măcar nu trebuie să întrebe. Vei descoperi că unii oameni care întreabă nu vor cu adevărat ajutor. De asemenea, unii oameni care spun: „Eu nu vreau niciun ajutor“ își doresc cu adevărat asta.
Este nevoie de puțină experiență pentru a face față unor astfel de situații. Dar este adevărat că pe măsură ce creștem, pe măsură ce ne eliberăm de egoul nostru, devenim mai atenți la ceilalți și îi ajutăm automat. Și ajutăm în orice moment, indiferent de ce sau unde este cazul. Ar putea fi casierul dintr-o piață sau cineva pe care îl întâlnești pe stradă. Există întotdeauna o anumită dăruire care ar trebui să aibă loc tot timpul. Și nu trebuie să fie doar cuvinte de înțelepciune, ar putea fi un cuvânt bun, o expresie a iubirii. Nu ar strica să încerci să-i ajuți pe ceilalți. Acesta ar fi cea mai mare dintre dăruiri. Alte întrebări?
Î: Ce înseamnă a doua venire a lui Hristos?
Lester: A doua venire a lui Hristos nu este aceeași cu a doua venire a lui Iisus. A doua venire a lui Isus va fi momentul în care El se va întoarce și va merge din nou pe acest pământ într-un corp fizic. Cred că va fi trupul pe care l-a avut ultima dată când a fost pe pământ. A doua venire a lui Hristos este atunci când atingem Conștiința lui Hristos.
Ca grup, suntem foarte norocoși prin faptul că suntem aproape de Iisus. Acest lucru a fost foarte evident de prima dată când am avut o meditație, când Iisus a intrat în această cameră și s-a plimbat aproape de toți cei de aici. A fost un semn foarte clar și foarte important că Isus este foarte interesat de noi ca și grup, încearcă să ne ajute cu toată puterea pe care o are El. Această putere nu este dată niciodată dacă nu suntem receptivi la ea. Nu există forțare. El își poate folosi puterea numai atunci când ne deschidem către El. Dacă și când o facem, El este chiar acolo, gata și foarte capabil. Puneți-L la încercare.
Avem nevoie de această legătură directă cu un Maestru dacă vrem să mergem până la capăt în această viață. Așa cum am spus, este atât dificil în aceste vremuri să realizezi măiestrie, încât este necesar să avem această legătură cu un maestru, astfel încât atunci când suntem pregătiți să părăsim acest tărâm, el ne va ajuta să obținem realizarea completă. Nu există nimeni în această cameră care să nu o poată face în această viață, dacă el sau ea vor rămâne devotați căii până la capăt. Fiecare dintre noi o poate face în această viață dacă vrem cu adevărat.
Î: Poți defini „realizarea”?
Lester: Conștiința lui Hristos și realizare deplină. „Realizarea” înseamnă a deveni un maestru. Ce este un maestru? Un maestru este cel care este stăpân pe toată materia din univers și care este stăpân pe mintea sa. Un maestru este cel care își vede propriul infinit chiar în el. Un maestru este cel care a anulat toate gândurile de limitare, care a smuls toate aceste învelișuri de limitări și este liber.
Î: Și asta putem face în această viață?
Lester: Da, cu siguranță! Trebuie să-ți dorești asta mai mult decât orice altceva. Trebuie să vrei mai mult decât vrei lucrurile lumii. Și dacă o vei face, când vei fi gata să părăsești acest loc, vei primi sprijinul de la maestrul tău și el te va ajuta să treci dincolo.
Modul în care o va face este așa: Dacă nu reușești înainte de a muri, o vei face în momentul așa-numitei tale morți. Când o persoană moare, toate gândurile din această viață și toate gândurile din viața anterioară vin pentru a fi revizuite. Maestrul se identifică cu noi. El ne vede ca pe el însuși și, pe măsură ce aceste gânduri vin în mintea noastră, este ca și cum ar veni în mintea lui, iar el, identificat cu și ca noi, ne ajută să le desfacem. Când acestea sunt total anulate, suntem total liberi!
Î: Asta facem în fiecare zi când spunem „Nu sunt limitat. Nu voi accepta asta. Nu sunt o ființă limitată”. Nu asta ar trebui să facem toată ziua?
Lester: Da. Ar trebui să continuăm să facem asta până la sfârșitul tuturor gândurilor. Nu ar trebui să fim limitați de nici un lucru sau gând.
Î: Dar acest lucru e atât de departe acum. Mă interesează să pot merge pe stradă fără să mă supăr pe tipul din fața mea.
Lester: Încerc să-ți arăt întregul drum. Ceea ce încerc să fac este să-ți ofer o hartă care să te ducă până la capăt. Nu spun „Bob, fii asta astăzi”. Dar cred că dacă ai o hartă care arată întregul traseu, poți merge singur. Nu este nevoie ca oamenii ca mine să-ți spună asta. Odată ce ai harta, tot ce trebuie să faci este să o urmezi. Încerc să-ți ofer o imagine completă, o înțelegere completă a ceea ce este realizarea completă și modul de înfăptuire a acesteia. Și este un lucru foarte dificil de făcut, pentru că nu vei ști niciodată cu adevărat ce este până nu o realizezi.
Î: Și egoul este pur și simplu sentimentul că nu sunt acesta.
Lester: Corect. Egoul este un sentiment că sunt un individ separat, separat de Tot și am nevoie de un corp și de o minte pentru a fi separat.
Î: Asta este limitare?
Lester: Ei bine, dacă am un corp și am o minte, am mii de limitări. Trebuie să hrănesc corpul, să am grijă de el. Am gânduri. Sentimentele mele sunt rănite. Acest lucru continuă și continuă și continuă. Realizează ceea ce ești. Vei vedea că nu ești corpul, nu ești egoul. Descoperă ce ești și fii infinit.
Î: Iisus ne poate mântui?
Lester: Iisus nu mântuiește, Conștiința lui Hristos mântuiește. Nu ar trebui să credem în Isus, ci să credem așa cum credea Iisus. Când facem un efort pentru a atinge Conștiința lui Hristos, Iisus ne ajută să o realizăm. Iisus este întotdeauna disponibil pentru oricine cere și este receptiv la ajutorul Său. Îl poți contacta pe Isus în măsura în care accepți faptul că poți. Dacă ai accepta că ai putea vorbi cu Isus într-un corp fizic, atunci te-ai întâlni cu El într-un corp fizic.
Dacă poți accepta întâlnirea cu El într-o viziune sau în vis, atunci te-ai întâlni cu El în acest mod.
Dacă îl poți accepta ca prezență, atunci vei simți prezența Lui și vei primi sprijinul Său. Totul depinde de tine.
Minunat spus. Dărâmarea credințelor limitative care au fost însămânțate în noi de mii de ani par a se dizolva când încerci această nouă cale. Calea eliberării. Nu o sa întru în detalii despre cum am fost manipulați în toată aceasta perioadă, nu cred ca este relevant acum să ne întoarcem în trecut, trecutul a fost bun la momentul respectiv pentru a ne ajuta să ajungem unde suntem acum. Să urmăm așadar planul divin pentru a ne îndeplini scopul acestei vieți. Să oferim iubire din care să crească lumină pentru a ne găsi calea spre evoluție.
Minunat cind reusim..sau daca ne dorim sa reusim sa iesim din tiparele in care am fost bagati,atunci vom reusi sa dobindim Constiinta lui Hristos.Consider ca lucrind cu mine in fiecare zi si mai ales ca am ajuns sa fiu alaturi de tine Iulian si de toti cei care ne cautam de a Fi ceea ce Suntem Acum este clipa sa deschidem usa catre aceastaLumina Cristica.
Cuvinte vii , ale omului care a trait si experimentat acest spirit minunat al daruirii din intelepciunea pe care a dobandit-o odata cu “trezirea” sa.
Sa ne ajute Dumnezeu sa sune si pentru noi clopotelul si sa ne dam voie sa traim si sa gasim “CALEA, ADEVARUL SI VIATA”!